Despre cercetarea psihedelică vom vorbi mai mult la sfârșitul lunii iunie, când echipa noastră va participa la forumul Beyond Psychedelics 2018 – eveniment global dedicat cercetării psihedelice, ce va avea loc în Praga.

 

„Psychedelicele sunt instrumente pentru înțelegerea naturii biologice a conștiinței umane”

Matthew W. Johnson este profesor asociat de psihiatrie la Johns Hopkins University School of Medicine, fiind un expert important în ceea ce privește efectele substanțelor psihedelice. Este un psiholog experimental cu experiență în domeniul medicamentelor psihoactive și al psihologiei adicțiilor și comportamentelor de risc, cu mulți ani de cercetare academică în psihofarmacologie, dependențe și cercetare umană. În afară de substanțele psihedelice, Matt efectuează cercetări comportamentale privind luarea deciziilor, dependența și riscul sexual; este un autor publicat la scară largă, cunoscut în domeniul psihedelicelor, fiind știut în mass-media internațională ca expert în substante psihoactive și adicții. Pe lângă numeroasele descoperiri importante, Mattew a publicat, de asemenea, în anul 2008, o serie de instrucțiuni de siguranță pentru cercetarea psihedelică umană, ceea ce a facilitat deschiderea catre cercetarea psihedelica a unui numar din ce in ce mai mare de universitati

 

Cum vă simțiți în situația actuală, creata în jurul psihedelicelor?

Acesta este un moment foarte interesant în care psihiatria este reevaluată cu atenție de profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Acest lucru este interesant nu numai pentru că psihedelicele pot constitui tratamente pentru tulburări foarte dificil de tratat, ci și pentru că ele sunt și instrumente pentru înțelegerea naturii biologice a conștiinței.

 

Care credeți că sunt cele mai mari provocări ale actualei mișcări psihedelice?

Riscul este ca cercetatorii mai neatenți, ce au tendința de a provoca, dar care au prea puțină experiență în cercetarea clinică, să nu afecteze câmpul cercetărilor prin aplicarea necorespunzătoare a măsurilor de protecție.

 

Credeți că experiența psihedelică (și/sau starea modificată a conștiinței indusă prin alte mijloace) ar trebui să fie o parte obligatorie a formării profesioniștilor din domeniul sănătății mintale?

Aceasta este o întrebare complicată. Aș sfătui să nu se impună consumul de compuși psihedelici ca parte a formării profesionale pentru sănătatea mintală, deoarece aceste substanțe prezintă și riscuri. De exemplu, nu putem administra psilocibina unui pacient care are un sistem cardiovascular vulnerabil. Prin urmare, ar fi dificil (și nepermis de autorități) să cerem ca cineva să se supună unui risc medical, ca parte a unei cerințe de serviciu, ca mai apoi să poată ajungă terapeut. Cu toate acestea, există și alte modalități de a căpăta experiență psihedelică în afara consumului de substanțe, iar unele dintre acestea, precum meditația, pot avea un profil de risc diferit. Prin urmare, mi-aș putea imagina posibilitatea ca o astfel de experiență psihedelică non-drog să fie o cerință legitimă pentru un profesionist în domeniul sănătății mintale. Diavolul ar fi doar în detalii.

 

Cum vă imaginați societatea ideală în ceea ce privește substanțele psihoactive și stările modificate ale conștiinței?

Nu sunt sigur ce este în cele din urmă ideal, dar cea mai apropiată aproximare a societatii este descrisă în romanul lui Aldous Huxley „Insula”.

 

Care considerați că ar fi cel mai mare beneficiu al psihedelicielor?

În condiții adecvate de siguranță, posibilitatea de a avea o experiență despovarătă de imaginea eu-lui.

 

Articol preluat de AICI.