Disclaimer
Dietilamida acidului lisergic (LSD) este o substanță listată în Tabelul I al Convenției Substanțelor Psihotrope; comercializarea, posesia și uzul substanței sunt strict interzise. Acest text are drept scop prezentarea științifică a dietilamidei acidului lisergic, precum și prezentarea cercetărilor legate de uzul acesteia în patologia psihiatrică.
Introducere
Dietilamida acidului lisergic ( LSD, LSD-25, Lucy, L, acid) este o substanță psihedelică semisintentică ce aparține familiei triptaminelor. Sinteza sa pleacă de la acidul lisergic, derivat din cornul de secară ( o ciupercă a grânelor care se regăsește preponderent pe secară).
A fost descoperită de către omul de știință elvețian Dr. Albert Hofmann în anul 1938, fiind considerată la acel moment un important stimulent al sistemului circulator. Ulterior, în 16 aprilie 1943, Hofmann descoperă efectele psihoactive ale LSD-ului în urma unui accident de laborator, iar în data de 19 aprilie 1943, acesta își autoadministrează 250 de micrograme de LSD. Ziua de 19 aprilie rămâne în istorie drept prima experiență psihedelică sub efectul LSD, cunoscută și ca “The bicycle day” datorită faptului că post-administrare chimistul elvețian a plecat către casă cu bicicleta :).
În anii următori, LSD-ul a fost comercializat de către laboratoarele Sandoz sub denumirea de “Delysid” pentru tratarea diferitelor afecțiuni psihiatrice precum depresia sau dependența la alcool, ca adjuvant al tehnicilor de psihoterapie și în scopuri de cercetare.
Din rațiuni politice, dietilamida acidului lisergic este interzisă inițial în SUA în anul 1968; ulterior, în cadrul Convenției Substanțelor Psihotrope a ONU, aceasta este listată în Tabelul I al drogurilor de mare risc, comercializarea, posesia și uzul substanței fiind interzise, iar cercetările asupra acesteia scăzând dramatic.
În ultimii ani, cercetările asupra dietilamidei acidului lisergic au fost reluate în vederea folosirii sale terapeutice în cefalee, adicția la alcool, anxietatea legată de finalul vieții, depresie, durerea cronică sau pentru stimularea neuroplasticitații cerebrale.
Psihofarmacologie
În forma sa pură, dietilamida acidului lisergic este o substanță incoloră și inodoră, sensibilă la oxigen, clor și lumina ultravioletă. La momentul actual, se cunosc 4 forme izomerice ale substanței, însă doar izomerul d-LSD are proprietăți psihoactive.
Psihofarmacologia substanței este complexă, iar la momentul actual mecanismul de acțiune, cinetica și dinamia acesteia nu sunt complet elucidate.
Odată ajunsă în organism, dietilamida acidului lisergic este complet abosorbită în tractul digestiv. Distribuția sa în diferite organe și țesuturi, metabolizarea și excreția substanței sunt incomplet cunoscute la momentul actual. Studiile din literatura de specialitate sugerează că dietilamida acidului lisergic ar urma circuitul enterohepatic, fiind rapid metabolizată la nivelul ficatului în diferiți metaboliți, care sunt ulterior excretați prin urină. Substanța traversează cu ușurință bariera hemato-encefalică, având un timp de înjumătățire de aproximativ 175 de minute; poate fi detectată în urma analizelor de laborator în sânge (6-12 h de la ingestie), urină (2-4 zile) și în firul de păr.
Dietilamida acidului lisergic își exercită efectele prin acțiunea parțial agonistă asupra receptorilor serotoninergici 5-HT1A, 5HT-2A, 5HT-2B, 5HT-2C, 5HT-6 de la nivelul cortextului cerebral, dar și prin acțiunea asupra receptorilor dopaminergici D2, fiind singura substanță psihedelică cu afinitate față de acești receptori. Prezintă afinitate agonistă și față de receptorii adrenergici si colinergici, incomplet elucidată la momentul actual. Efectele halucinogene ale substanței sunt datorate în special acțiunii asupra receptorului 5HT-2A.
Mod de administrare și doze
Dietilamida acidului lisergic poate fi administrată oral, intravenos, intramuscular sau intraspinal; dozele, timpul de apariție al primelor simptome (on-set symptoms), vârful (peak-ul) și durata totală a simptomelor fiind dependente de forma de administrare.
Administrarea orală (sublinguală) este cea mai frecventă formă de consum a dietilamidei acidului lisergic, sub forma unor bucăți pătrate de hârtie sugativă de mici dimensiuni (timbre, blotter paper), tablete, pudră sau soluție orală.
|
Mod de administrare |
Doze (μg) |
Apariția primelor simptome (min) |
Vârful (h) |
Durata totală a simptomelor (h) |
|
Oral (per os) |
50-300+ |
30-45 |
1-2,5 |
9-12 |
|
Intramuscular |
50-250 |
15-20 |
1 |
9-10 |
|
Intravenos |
40-180 |
3-5 |
1 |
9-10 |
|
Intraspinal |
20-60 |
<1 |
1 |
9-10 |
Efecte
Dietilamida acidului lisergic prin acțiunea asupra receptorilor de tip serotoninergici mai sus menționați (în special fracțiunea 5HT-2A) și dopaminergici D2, modifică profund percepția, starea de conștiență și procesele cognitive.
Efectele sunt dependente de doză, modalitatea de administrare, starea fizică și psihică a individului, contextul și scopul (intenția) pentru care este (auto)administrată. Acestea se pot împarți în:
Efecte senzoriale și psihologice
- Iluzii, psuedohalucinații (vizuale, auditive, gustative, olfactive, kinestezice) sau experiențe hipnagogice
- Intensificarea percepției culorilor, sunetelor, gustului, mirosului sau senzațiilor corporeale (kinestezice), intense imagini vizuale kaleidoscopice
- Modificarea percepției asupra propriului corp
- Intensificarea experiențelor emoționale: euforie, disforie, anxietate, schimbări bruște ale dispoziției
- Însușirea unui mod de gândire mai puțin abstract, a unor perspective neobișnuite asupra lumii sau chiar a unor sentimente de transcendență; asociații logice laxe, neobișnuite
- Efecte transpersonale, interconectivitate, dizolvarea ego-ului
- Retrăirea anumitor experiențe biografice semnificative pentru individ
- Creșterea capacității de introspecție, retrospecție, mindfulness
- Creșterea empatiei, afectivității, creativității
- Distorsionarea spațiului și timpului
- Alterarea funcțiilor psihomotorii (coordonare, timp de reacție)
Efecte somatice
Efectele somatice sunt datorate stimulării centrale a sistemului nervos simpatic (în special) și a sistemului nervos parasimpatic.
- Stimularea sistemului nervos simpatic
- Modificarea diametrului pupilar (midriaza)
- Creșterea frecvenței cardiace (tahicardie) și a tensiunii arteriale
- Creșterea frecvenței respiratorii (tahipnee)
- Creșterea temperaturii corporale (hipertermie)
- Hipertonie
- Stimularea sistemului nervos parasimpatic
- Diaforeză (transpirație abundentă)
- Hipersalivație
- Greață
- Vărsături (foarte rar)
- Scăderea tensiunii arteriale și bradicardie (foarte rar)
- Sincopă (foarte rar)
- Alte efecte somatice
- Amplificarea anumitor reflexe (reflexul patelar)
- Tremor (rar)
- Ataxie (foarte rar)
Modificări biochimice
- Hiperglicemie
- Creșterea nivelului de hormon somatotrop
- Acțiune asupra metabolismului lipidic al organismului (mobilizarea acizilor grași din depozite)
- Ușoară scădere a clearance-ului la creatinină
Modificări neuro-imagistice
- Creșterea frecvenței undelor de tip alfa la nivelul EEG, evidentiată prin intermediul electroencefalogramei
- Amplificarea conexiunilor neuronale între zone din creier izolate în starea normală de conștiență și suprimarea “default mode network” evidentiate prin tehnici imagistice de rezonanță magnetică
Toleranță, toxicitate și dependență
Toate substanțele psihedelice, inclusiv dietilamida acidului lisergic, sunt considerate substanțe non-adictive, cu un potențial scăzut de abuz.
Nu există cazuri documentate de adicție la substanțele psihedelice și nici de apariție al sevrajului fizic sau psihic după întreruperea consumului prelungit (cronic).
Din punct de vedere al toxicității, în cazul tuturor substanțelor psihedelice, nu s-a stabilit doza letală care ar putea producea moartea (DL50), neexistand niciun caz documentat de exitus indus de consumul acestora.
Dietilamida acidului lisergic este o substanță față de care organismul dezvoltă rapid toleranță, imediat după ingestie. Sunt necesare aproximativ 7-10 zile pentru ca nivelul toleranței să revină la valoarea de bază. Toleranța dobândită este de tip încrucișat față de toate celelalte psihedelice – după ingestia dietilamidei acidului lisergic, în următoarele 7-10 zile, consumul oricărei alte substanțe psihedelice va avea efecte atenuate.
Reacții adverse
Reacțiile adverse sunt dependente de doză si starea fizica si psihica a individului, fiind reprezentate atât de posibile reacții psihologice cât și somatice.
La doze crescute, pot apărea reacții adverse psihologice precum anxietatea marcată, paranoia, atacurile de panică, tulburările psihotice acute și într-un caz foarte rar convulsiile. În sfera reacțiilor adverse somatice sunt de menționat greața, creșterea marcată a frecvenței cardiace, a frecvenței respiratorii sau a tensiunii arteriale. Foarte rar poate să apară și scăderea tensiunii arteriale și bradicardia, vărsăturile sau sincopa datorate unei hiperstimulări a sistemului nervos parasimpatic.
În cazul apariției acestor simptome, suportul medical capătă caracter urgent. Benzodiazepinele (alprazolamul sau diazepamul) sau în cazuri extreme, antipsihoticele, precum quetipina sunt menționate în literatura de specialitate că agenți potenți folosiți în tratamentul acut al efectelor psihologice mai sus menționate.
Cercetare
La momentul actual, există diverse studii de cercetare finalizate/ în desfășurare, privind potențialul terapeutic al dietilamidei acidului lisergic în diferite patologii, ca agent adjuvant al psihoterapiei, dar nu numai.
Studiile finalizate concluzionează că folosirea dietilamidei acidului lisergic ca adjuvant al psihoterapiei reduce simptomele depresive, simptomele anxietății legate de finalul vieții la bolnavii cu cancer terminal și prezintă o eficacitate crescută comparativ cu tratamentele actuale în adictia la alcool. Multiplele studii în cercetare, desfășurate în momentul de față, au ca obiectiv susținerea concluziilor mai sus menționate, precum și abordarea terapiei asistate cu dietilamida acidului lisergic în diferite alte patologii psihiatrice.
Alcoolism
Anxietatea legată de finalul vieții
Durerea acută/cronică
Neuroplasticitate – substanțele psihedelice stimulează neuroplasticitatea creierului prin diferite mecanisme evolutionare conservative; cercetările se află în desfășurare.
Legalitate
În urma Convenției Substanțelor Psihotrope a Organizației Națiunilor Unite din anul 1971, comercializarea, posesia și uzul dietilamidei acidului lisergic sunt strict interzise în majoritatea statelor din Europa; substanța este listată în Tabelul I al convenției mai sus menționate, fiind considerată cu risc deosebit de periculos. Aceleași restricții sunt întâlnite și în SUA, Australia, Noua Zeelanda sau Asia.
Folosirea substanței în scop medical sau de cercetare este reglementată în funcție de legistlatia fiecărui stat.
În țara noastră, substanța este listată în Tabelul I al Convenției Substanțelor Psihotrope. La momentul actual, nu exista indicații ale folosiri acesteia în practica medicală curentă. Utilizarea LSD-ului în scop de cercetare este posibilă, fiind necesare diferite aprobări și reglementari.
Bibliografie/Curiozități
- Response of cluster headache to psilocybin and LSD
- Attenuation of anticipation: A therapeutic use of lysergic acid diethylamide
- Lysergic acid diethylamide (LSD) for alcoholism: meta-analysis of randomized controlled trials
- Therapeutic Use of LSD in Psychiatry: A Systematic Review of Randomized-Controlled Clinical Trials
- LSD-Assisted Psychotherapy
- Therapeutic Use of LSD in Psychiatry: A Systematic Review of Randomized-Controlled Clinical Trials
- LSD-assisted psychotherapy for anxiety associated with a life-threatening disease: a qualitative study of acute and sustained subjective effects