Consumul substanțelor ilegale este o continuă problemă politică, juridică, economică, dar și de sănătate, ceea ce îi conferă atât argumente pro, cât și argumente contra. Utilizarea majorității substanțelor ilegale prezintă mai multe riscuri de sănătate care pot duce la probleme, dar și la nevoia de tratament medical.
În vestul Europei există acest trend caracterizat de creșterea popularității substanțelor stimulante care dau energie și cresc încrederea în sine (Boys et al., 2001). Aici sunt incluse atât substanțele ilegale cunoscute, cât și noile stimulante. În plus, noile psihedelice au recâștigat popularitate, în special în rândul tinerilor cu un nivel ridicat de educație, a căror motivație pentru consum este în special extinderea orizonturilor (Orsolini et al., 2015).
Natura necunoscută a acestor substanțe și cadrul în care sunt consumate – precum cluburile de noapte și evenimentele de muzică electronică, vin cu riscurile lor specifice. Spre deosebire de consumul cronic și compulsiv de substanțe, al cărui tratament se adresează dependenței și abstinenței, modelul de consum recreațional ar putea avea nevoie de un tratament pentru simptomele acute de intoxicație. Scopul reducerii efectelor negative asupra consumatorilor de substanțe în cadrul evenimentelor de muzică electronică, a dus la răspîndirea în întreaga lume a unor inițiative precum asigurarea unei bune aerisiri a locației evenimentului, accesul la apă potabilă, zone de relaxare și prezența unor echipe de prim ajutor (Bellis et al., 2002).
În plus, deoarece în multe cazuri dozarea și conținutul substanțelor consumate sunt necunoscute și deoarece consumatorii sunt nefamiliarizați cu efectele acestora, au fost luate și dezvoltate inițiative suplimentare de reducere a riscurilor care se adresează consumatorilor recreaționali, cum ar fi serviciul pentru testarea substanțelor sau (drug-checking) (Spruit, 1999; Kriener et al., 2001; Spruit, 2001).
Argumente pro testării purității substențelor
O strategie eficientă de promovare a sănătății și de reducere a riscurilor pentru consumatorii de substanțe
Cum poate reduce testarea substanțelor efectele negative ale consumului de substante? În primul rând, este important să se țină cont de faptul că au fost introduse multe inițative de verificare a consumului de substanțe, cu scopul de a extinde activitățile de prevenire pentru tinerii consumatori.
În mod tradițional, majoritatea acestor instituții au fost specializate în prevenirea la un nivel social mai larg sau în activități de harm reduction direcționate către grupurile consumatorilor de substanțe problematici sau marginalizați. Prin introducerea serviciului de testare de substanțe, instituțiile au găsit o modalitate de a stabili un contact cu grupul emergent de tineri consumatori recreaționali de substanțe, cu scopul de a oferi activități de prevenire și de reducere a riscurilor. Sistemele de testare a substanțelor, având garanția anonimatului și a confidențialității, sunt considerate de încredere de către mare parte din consumatori, deoarece sfaturile individuale de reducere a riscurilor au un potențial de servire a nevoilor acestui grup mai mult decât simpla promovare a abstinenței (Gamma et al., 2005; Fernández-Calderón et al., 2014).
În al doilea rând, mesajele guvernamentale, deseori privite ca tactici care induc panica, sunt considerate tendențioase și de neîncredere (Ritter, 2010).
Contactele directe cu persoanele consumatoare bine informate sau cu profesioniștii implicați în serviciile de testare a substanțelor sunt considerate mult mai eficiente și conving consumatorii de substanțe să acorde mai multă atenție informației primite și să îți schimbe comportamentul în mod pozitiv. (Allott et al., 1999; Falck et al., 2004; Toumbourou et al., 2007). În plus, testarea substanțelor ar putea servi ca o intervenție imediată pentru a schimba consumul individual de substanțe dacă substanțele sunt considerate nedorite sau necunoscute din punct de vedere chimical. (Johnston et al., 2006; Fernández-Calderón et al., 2014).
Argumente contra:
Dezavantajele diferitelor tipuri de servicii de testare a substanțelor
Deși există argumente în favoarea testării substanțelor, strategia s-a confruntat, de asemenea, cu multe critici.
De exemplu, ar putea oferi consumatorilor de substanțe un sentiment nejustificat de siguranță cu privire la substanțele pe care le consumă: absența unor compuși toxici neașteptați nu garantează în niciun fel că o substanță este sigură (Winstock et al.,2001).
Orice formă de consum de substanțe este potențial periculoasă și nu există nicio modalitate de a eradica complet riscul. Cu toate acestea, atunci când testarea substanței este integrată într-o unitate de prevenire, personalul are posibilitatea de a comunica informații științifice cu privire la rezultatele testelor și de a educa consumatorii cu privire la riscurile generale legate de substanțe, eliminând acest sentiment fals de securitate. Este, de asemenea important de reținut că există diferite tipuri de testare a substanței.
Deși testarea la fața locului a substanțelor ar putea funcționa foarte bine în ceea ce privește transferul avertismentelor și oferirea de sfaturi de prevenire, implicând consiliere sau interviuri motivaționale, atmosfera zgomotoasă din locurile mari este adesea o provocare, reducând eficacitatea acestei tactici. Mai mult, consumatorii din aceste evenimente ar putea fi deja sub influența substanțelor. Din acest motiv, de exemplu în Olanda, testarea substanțelor în cadrul instituțiilor a devenit o practică obișnuită de multe ori in weekendurile lipsite de evenimente. Aceasta oferă profesioniștilor din domeniul prevenirii posibilitatea de a vorbi cu consumatorii de substanțe într-un cadru liniștit și oferă posibilități de consiliere motivațională. De fapt, în prezent, majoritatea tinerilor consumatori de substanțe par să cumpere substanțele din surse alternative, decât de la un dealer participant la evenimente (Global Drug Survey, 2016), permițându-le să își testeze substanțele înainte de a le consuma la aceste evenimente.
Un alt dezavantaj practic al serviciilor de testare a substanțelor la fața locului, care utilizează “teste rapide” brute și inexacte, este ca astfel de teste duc adesea la rezultate nesigure sau lipsite de sens, ceea ce anulează funcția de reducere a riscurilor. S-ar putea argumenta, de asemenea, că testarea de substanțe ar putea fi folosită abuziv de către dealeri prin oferirea de informații legate de puritatea acestora, ajutându-i în promovarea produselor.
Deși lipsesc doveziile științifice adecvate pentru acest lucru, un studiu DIMS a constatat că rezultatele testărilor de substanțe sunt adesea publicate pe internet (e.g. www.pillreports.net, www.partyflock.nl), pentru a informa și alți consumatori despre puritatea sau conținutul chimic al anumitor pastile (Vrolijk et al., 2017).
Posibilitatea ca motivul pentru publicarea acestor informații să fie de fapt promovarea și comercializarea substanțelor nu poate fi exclusă. S-a sugerat anterior că, consumatorii vor continua să consume substanțele pe care le-au cumpărat, indiferent de rezultatul analizei (Winstock et al., 2001). Acest argument este respins de studiile care arată că între 25 – 100% dintre consumatorii de substanțe vor renunța la acestea dacă vor afla că substanțele conțin compuși dăunători sau nocivi (Stevens, 2017; Measham, in press).
Cu toate acestea, atunci când se analizează această descoperire, ar trebui să fie luat în calcul și tipul de testare. Pare un argument valid că testarea la fața locului nu poate împiedica consumatorii să folosească substanțele suspecte, deoarece în acest caz consumatorul este deja la un festival de muzică electronică și are mai puține șanse de a obține alte substanțe în cazul unui rezultat nedorit.
O altă critică comună este aceea că testarea substanțelor încurajează tinerii să consume sau să ia mai multe substanțe decât ar fi luat dacă nu ar fi disponibil acest serviciu. Această critica pare a fi neîntemeiată și, de fapt, s-a demonstrat că, consumul de substanțe nu crește după introducerea unui sistem de testare a substanțelor într-o țară (Bücheli et al., 2010). În plus, prevalența consumului de substanțe nu pare să fie mai mare în țările care dispun de sisteme de control al substanțelor (EMCDDA, 2016). Cercetările anterioare au arătat că persoanele consumatoare de substanțe care folosesc serviciile de testare nu consumă mai multe substanțe decât cei care nu fac acest lucru (Benschop et al., 2002). De fapt, același studiu a constatat, de asemenea, că prezența serviciilor de verificare a substanțelor nu a încurajat pe cei care nu folosesc substanțe să înceapă consumul acestora.